• Brumi
    02 Dec 2011

    Vreau sa va arat niste povesti foarte triste , dar frumoase :
    1) Povestea catelusului schiop

    În vitrina unui magazin de animale era un afiş: “Căţeluşi de vânzare”

    Un baieţel de 10 ani intră şi intreabă care-i preţul unui căţeluş. Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 30 şi 50$. Băieţelul bagă mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 2.70 $ … şi apoi întreabă: “Aş putea vedea căţeluşii?”
    Vânzătorul zâmbeşte. Fluieră, din magazin iese afară căţeaua şi în urma ei 5 căţeluşi frumoşi. Al şaselea căţeluş… rămase în urmă şi nu se apropia!

    Băieţelul întreabă: “De ce căţeluşul astă şchioapătă ?” Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior şi va şchiopăta toată viaţa! “Acesta-i caţeluşul pe care-l doresc”, a spus băieţelul cu bucurie în glas. “Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis!”

    Copilul s-a suparat şi a răspuns: “Nu-l vreau gratis, preţul lui e la fel ca şi a celorlalţi căţei, îţi voi da tot ce am la mine acum, şi în fiecare lună îţi voi plăti 50 de cenţi, până voi achita preţul lui intreg !”

    “Eşti sigur că vrei acest căţeluş? Doar niciodată nu va putea fugi sau juca sau sări precum ceilalţi!”

    Băieţelul s-a aplecat, şi-a ridicat puţin pantalonul şi i-a arătat vânzătorului aparatul de fier ce-i susţinea piciorul strâmb.
    “Nici eu nu pot alerga, de aceea acest căţeluş are nevoie de cineva care să-l înţeleagă!”

    Ochii vânzătorului s-au umplut de lacrimi când i-a spus copilului: “Mă rog şi sper ca fiecare căţeluş să aibe pe cineva care să-l iubească, aşa precum tu îl vei iubi pe acest căţeluş!”

    Morala:
    În viaţă nu contează cine eşti, contează ca cineva să te preţuiască şi să te iubească necondiţionat! Un prieten adevărat, este acela care soseşte în timp ce ceilalţi… dispar!
    Povestea unui caine

    “La 6 saptamâni m-ati luat la voi! M-am jucat mult cu copii si eram foarte fericit alaturi de voi. Cum trecea timpul, nevoia de miscare crestea si cu ea odata si nevoia de hrana. Copii nu se mai jucau cu mine, iar daca încercam sa-i provoc la joaca, ma mai si loveau… Dar într-o zi, m-au urcat în masina, eu eram asa bucuros ca în sfârsit dupa luni de zile am sa mai vad si altceva… Undeva, pe marginea drumului ne-am oprit si mi-au aruncat mingea… Am alergat fericit dupa ea, dar când m-am întors, voi nu mai erati nicaieri … Foarte speriat va cautam alergând printre masini, unii ma claxonau, altii accelerau si mai tare. Am vrut sa alerg la marginea drumului pentru ca îmi era foarte frica, dar dintr-o data am simtit o puternica lovitura si nu am mai reusit sa ma ridic. Cu mare greutate m-am târât pâna la marginea drumului… V-am strigat…, as fi vrut sa merg dupa voi, dar nu mai puteam… în jurul meu era numai sânge!… Era întuneric… frig…s i-mi era foarte frica… Mingea înca nu o lasam… eram sigur ca o sa va întoarceti dupa mine! Degeaba! Gemeam! Nimeni nu ma baga în seama… Dupa multe ore de chin si durere, s-a oprit cineva lânga mine… Fara sa-l deranjeze noroiul si sângele, m-a luat în brate si m-a asezat în masina… Un barbat alb ne-a întâmpinat când ne-am oprit, dar când m-a vazut doar a dat din cap fara sperante… Noul stapân care ma cunostea doar de 15 minute, plângând m-a strâns la piept… doar atunci am lasat mingea ca sa-i ling mâna… în semn ca-i MULtUMESC… apoi am adormit… ultimul lucru ce am auzit era plânsetul STaPÂNULUI… Acum nu-mi mai este frica… nici frig… si nimic nu ma mai doare… Oare?… daca nu rodeam papucii când eram micut si… nu mâncam asa de mult… poate mai traiam…”
    2)

    • Max Sa ne mai inveselim un pic :) ...
      Referitor "Am alergat fericit dupa ea, dar când m-am întors, voi nu mai erati nicaieri" ... ii mai fac o chestie la lup din cand in cand, adica cum am dispusa curtea am un pic de teren si in fata si ceva mai mult in spate .. .ca sa-l " necajesc" un pic ii arunc mingea in partea din fata si eu imediat fug in partea din spate :D ... saracu in momentu ala nici el nu stie ce sa faca mai intai, sa ia mingea sau sa vina dupa mine ... fuge repede dupa minge si scheuna in momentu ala si pe urma alearga intr-un sulfet in spate sa ma ajunga, sa vina la mine ...
      Sau ce am patit cu el cand era mic pana in 10 luni ... cand ma duceam sa o iau pe mama de la servici, il luam si pe el la o mica plimbare, cand ne intorceam acasa mama ma trimitea la mic magazin in zona sa ii iau ceva, si trebuia sa traversez strada ca sa ajung la magazin ... mama " tin eu lupu du-te repede si ia" ... na ... eu traversez repede strada si imediat aud in spatele meu niste scheunaturi si pur si simplu la cat de mic era o tragea pe mama dupa el si ... a traversat strada "tarand-o" pe mama dupa el ca sa vina la mine ... acelasi lucru mi s-a mai intamplat inca o data, numai ca a 2-a oara am apucat sa intru in magazin, sii ... cine intra in spatele meu la cateva secunde dupa ce am intrat eu ? ... lupu bineinteles :D
      05 Dec 2011
    • Buster In afara de faptul ca este trist este crud de real.Adevaratii prieteni sunt ei .
      08 Dec 2011
    • Daisy prima oara am citit povestile pe facebook, eram la munca, iar cand am citi povestea catelului lovit de masina am inceput sa plang, se uitau clientii la mine , nu intelegeau de ce plang... din pacate aceasta e povestea a mii de catei, zilnic sunt loviti de masini, chinuiti, iar cu toate acestea ei continua sa ne iubeasca, iar prin asta ne demonstreaza ca ne sunt superiori, cu mult
      09 Dec 2011
    • Brumi ai mare dreptate Daisy! e foarte..trista , dar adevarata...
      09 Dec 2011