Cum am cunoscut-o pe ea...
postat pe 13 Feb 2011 la ora 20:07 de Kitty
Eram undeva intre stare super proasta si depresie cauzata de suferinta cuiva foarte drag mie. Nu aveam niciun fel de stare, nici nu mai mancam, ce sa mai, ma simteam foarte rau. Stiu doar ca nici afara nu voiam sa ies si sa ma joc cu catelusii mei. Erau prea nebunatici si prea zburdalnici pentru mine in acele momente. Simteam caaveam nevoie de cineva sensibil cand trebuie si jucaus cand trebuie, ceea ce rar gasesti la un catelus de curte.Si uite ca am incercat sa imi impart iubirea atat celor 5 catelusi ai mei, cat si urmatorului membru al familei. Am inceput cu disperare sa imi doresc o pisicuta. Intai o spuneam doar in gluma, cu timpul am inteles insa ca imi doresc dinadins una. Incepusem sa raspandesc zvonul si asteptam vesti, chiar speram sa primesc pisicuta cat mai repede. Intr-o zi primesc un oaspete de seama - tata. Ma striga tocmai cand eram in baie, iar mie nu imi plac astfel de lucruri, vreau intimitate!!! Dar ce sa stie barbatii?!?! Asa ca, restindu-ma, m-am indreptat spre camera mea,intrebandu-ma "ce mai vrea si de data asta?????" Numai ca - surpriza - nu avea de gand sa ma "sacaie", ci sa-mi daruiasca unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care l-am primit vreodata. Deodata sprancenele mele au revenit la forma normala, nu mai eram incruntata si toata rabufneala mea s-a transformat intr-o bucurie imensa cand am vazut ca tinea in brate o fiinta nu cu mult mai mare decat mana mea. Era o pisicuta. Am ingenunchiat,nestiind la ce sa ma impart: sa-i multumesc lui tata si sa-l strang in brate pentru ce supriza mi-a facut sau sa-mi indrept afectiunea spre minunea mica care privea cu teama orice miscare din camera. Asa ca am ales sa ma impart, sa-l sarut pe tata si sa o mangai pe pisicuta. Tata m-a lasat sa-mi impart bucuria cu ea si sa incerc sa o cunosc mai bine. Ochisorii ei verzi ma priveau si m-am topit toata la primul "miau". Apoi marea mea uimire a fost ca stia sa foloseasca o litiera. Am ramas masca, deoarece credeam ca o sa strang dupa ea fiecare "minune", mai ales ca parintii mei ma innebuneau cu fraza " cand o sa-si faca nevoile prin toata casa, o sa miroasa mai rau de cat crezi tu, iar noi nu o sa strangem dupa ea". Nu m-am "dezaramat" la o astfel de poveste, dar voiam sa fac orice sacrificiu pentru a avea o mica minune. Si uite ca o am... Nu voia insa sa manance nimic. Am incercat atatea feluri...Acum e nedezlipita de Friskies si conserve.Prima noapte pe care a petrecut-o in casuta mea a fost obositoare ... pentru mine, deoarece nu m-a lasat sa dorm nici macar o ora cap coada. Spre dimineata am adormit, iar cand m-am trezit, minunea mea mica nu mai era. Am cautat-o mult timp pana cand am auzit un "miau" sters de sub pat. Era uda, transpirata si am luat-o si am ingrijit-o cu tot sufletul meu. Atunci s-a intamplat ceva, atunci am simtit ca tin la ea enorm de mult si ca intre noi s-a creat o legatura. Nu mi-am imaginat niciodata ca o sa fie parte din sufletul meu si ca efectiv daca nu ne vedem o zi intreaga e teroare pentru amandoua. Sta langa mine de fiecare data cand mi-e rau, nu doarme toata noaptea numai ca sa ma pazeasca pe mine.E fantastica. A doua zi ii pica ochii in gura de somn, dar se vede ca e multumita ca a putut sa ma ajute. Se uita la mine sugerandu-mi sa o iau langa mine sau sa o mangai pentru ca de data asta ea are nevoie de mine. Si exact asta fac, o iau langa mine si nu ii mai dau drumul pana cand adoarme complet si se opreste din tors.Noaptea nu pleaca din patul meu, iar dimineata incepe sa "se bage" in sufletul meu si sa ma trezeasca pentru a-ida papica. E sufletul casei, bucuria mea, a matusii mele ( cu care locuiesc) si a parintilor mei. O iubesc din tot sufletul meu pentru ca e speciala! Sper din sufletul meu ca intr-obuna zi, nu prea departe de asta, sa fie minunea copilului meu, sa fie pet-ul copilului pe care eu sper ca il voi avea. O vreau langa mine in toate etapele vietii mele!
Comenteaza la povestea "Cum am cunoscut-o pe ea...":
LULONE CAT Cand mamica mea,cea umana,a fost operata eu nu ma nascusem inca,dar mama mea naturala,povestesc stapanii mei,a stat nopti in sir langa langa ea si nu s-a dezlipit de patul ei decat in ziua in care am venit eu pe lume!Dar noi am crescut intr-un patut langa stapana noastra!Mama mea naturala a fost extraordinara a stiut sa se imparta intre noi si ea!Eu mereu am spus ca in fiecare pisica salasuieste jumatatea sufletului stapanului sau!Multa sanatate va uram si va pupamiaunam!!!
